Regiunea Ștefan Vodă – microzone

regiunea Ștefan Vodă

Cuprins

Descriere generală - regiunea Ștefan Vodă

Din punct de vedere geomorfologic, regiunea Ștefan Vodă face parte din Câmpia de Sud a Moldovei. Regiune delimitată pentru producerea produselor vitivinicole cu Indicație Geografică Protejată (IGP) Ștefan Vodă începe din partea de sud a teraselor Nistrului Inferior și se extinde spre Stepa Bugeacului. Aceasta este definită de un relief fragmentat, pe alocuri descrisă de un caracter deluros cu văi largi ale râurilor, fiind predominanți versanții înalți și abrupți. Altitudini de maxim 170 m – 220 m, predominat: 120 m – 180 m. Înclinația pantelor dominante cuprinde valori de 2° și 6°. Textura solului este compusă din: argile lutoase, argile grele, luturi loessoide și nisipuri lutoase. În ceea ce privește subtipurile de sol, regiunea este definită de cernoziomuri obișnuite, tipice, carbonatice, levigate, inclusiv solonețuri care sunt nerecomandate de specialiști pentru plantarea viței de vie.

În ceea ce privește regimul termic și al precipitațiilor, regiunea Ștefan Vodă este descrisă de un caracter instabil și variabil, cu umiditate scăzută mai ales în partea centrală a Câmpiei de Sud a Moldovei.

Cantitatea anuală de precipitații constituie în medie 350 mm – 500 mm. Aici ploile torențiale provoacă eroziunea solurilor, iar vânturile generează deflația (solurile cu nisipuri fine sunt suflate de vânt).

Regiunea Ștefan Vodă - microzone 1

Solurile ușoare mențin căldura necesară dezvoltării unui microclimat al solului, dar fără a reține apa, iar planta își formează un sistem radicular puternic, pentru a-și obține hrana de care are nevoie. Solurile cu textură medie, mai exact solurile luto-argiloase sau luto-nisipoase, au capacitatea de a menține umiditatea relativ necesară pentru soiurile roșii. Mai mult, pe solurile cu structură mecanică mijlocie, plantelor le sunt asigurate umiditatea, căldura moderată și substanțele nutritive necesare. Atât pe solurile cu structură medie, cât și ușoare se pot cultiva strugurii albi și roșii de calitate înaltă, sau struguri de masă timpurii. La polul opus sunt solurile grele – mai puțin potrivite pentru producerea vinurilor de calitate, deoarece structura lor permite acumularea apei și nu menține căldura de care are nevoie vița de vie. Acestea sunt recomandate pentru struguri roșii de masă și struguri albi (din care se fac vinuri albe simple, de consum curent, și distilate).

Denumirea regiunii vine de la centrul de reședință Ștefan Vodă. Podgoriile cuprind o suprafață de aproximativ 10.000 ha. Regiunea Ștefan Vodă poate fi împărțită în 2 microclimate ce permit dezvoltarea culturii viței de vie.  

Mai jos, atașez hărțile microzonelor din regiunea Ștefan Vodă.

 Atenție! Punctele cu steluță  sunt orientative.

Microzona Nistrului Inferior

Pentru a reține mai multe date despre această microzonă, am decis să împart arealul în două părți: 1) microzona Brâului Nistrului Inferior situată în apropierea Nistrului; și 2) Brâul Sudic de Frontieră, care începe aproape de Ștefănești și urcă spre centrul sudic al țării. Să nu vă imaginați că există mari diferențe în ceea ce privește terroir-ul, dar fiecare parte are un specific aparte.

Brâul Nistrului Inferior – o fâșie de terenuri care se întinde de-a lungul râului Nistru. Unii experți consideră că această microzonă își are începutul în imediata apropiere de Căușeni, alții nu știu cu exactitate, dar fac referire la dealul Suvorov aflat în localitatea Hagimus. Microzona ajunge până la granița sudică cu Ucraina și cuprinde șirul de localități: Hagimus, Căușeni, Grădinița, Talmaz, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești, Crocmaz și Tudora. Aici relieful este slab accidentat, preponderent plan, cu versanți cu lungime de 300 m, înălțimi de 120-140 m. În aceeași ordine de idei, aș vrea să reținem că producătorii de vinuri evită plantarea podgoriilor în depresiuni, din cauza versanților înalți și a aerului rece de la înălțimi care coboară în zonele depresionare și conduce la apariția unui fenomen numit „inversiune termică”.

De asemenea, în această microzonă predomină înclinația terenurilor de 0°- 2° și foarte puține înclinații care să atingă valori de 6° sau chiar 10°.

Expozițiile pantelor au orientări sud-vestice, sud-estice, uneori chiar nord-estice. Așa cum am menționat într-un material publicat anterior, expozițiile sudice și vestice sunt mai calde, pe când cele estice mai răcoroase, iar cele nordice mai reci.

De regulă, majoritatea producătorilor va alege pante cu expoziții sudice și sud-vestice pentru a acumula cât mai mult zahăr în struguri. În timp ce alții vor prefera expoziții mai răcoroase, pentru a permite strugurilor să acumuleze un anumit nivel de aciditate (mai ales la strugurii albi, în obținerea de vinuri proaspete). Aici precipitațiile sunt mai frecvente, 400mm-500mm pe an, efectiv și umiditatea este mai mare. Astfel, cu cât ne îndreptăm spre mare, cu atât umiditatea este mai pronunțată. În concluzie, podgoriile din microzona Brâul Nistrului Inferior au parte atât de umiditatea oferită de proximitatea Nistrului și brizele mării, cât și de un nivel suficient de căldură. Aici trebuie să amintesc că orice sursă de apă protejează vița de vie de temperaturile extreme.

Pe partea cealaltă, Brâul Sudic de Frontieră pornește din imediată apropiere de satul Ștefănești, incluzând localitățile din zona frontierei: Volintiri, Copceac, Săiți, Ucrainca, urcând apoi spre Tocuz până aproape de Sălcuța. Umiditatea și precipitațiile ating cote de relative de 400 mm – 450 mm pe an, însă acestea scad pe măsură ce trecem de localitatea Săiți și ne îndreptăm spre nord. Această parte a microzonei este caracterizată de vânturi puternice. Brizele Mării Negre sunt și ele prezente, fără a exclude lacurile din sudul Basarabiei.

Solurile acestor două „brâie” microclimatice includ, în mare parte, texturi medii sau ușoare, cum ar fi nisipuri lutoase, soluri argiloase și nisipoase, inclusiv nisipuri fine. De adăugat că, anume în microzona Brâul Nistrului Inferior se acumulează cel mai mare nivel de depuneri deluviale și aluviale. Acestea din urmă reprezintă straturi superioare recent depuse, tinere, care se formează la baza versanților, în văi sau în luncile râurilor. Diferența e că partea Brâului Sudic de Frontieră este dominată mai mult de soluri cu textură medie, urmată de cele ușoare. În linii mari, aceasta este caracterizată de cernoziomuri obișnuite și carbonatice, cu foarte puține terenuri cu soluri grele.

Microzona Stepa Bugeacului de Est

Aceasta cuprinde mijlocul sudic al țării și se termină pe colinele Valul lui Traian de Sus. Asemenea microzonei prezentate mai sus, Stepa Bugeacului de Est poate fi descrisă în partea estică print-un caracter diferit, secetos, și ceva mai moderat în partea regiunii Valul lui Traian de Sus. Altitudini: 170 m – 200 m. Microzona are un caracter xerofit. Precipitații anuale aproximative: 350 mm – 400 mm.

Anul 2019, s-a dovedit a fi unul foarte cald. Astfel, în această regiune, în apropierea localităților Basarabeasca și Cimișlia, s-au înregistrat temperaturi +35° C și mai puține precipitații – 343mm (față de 2018 cu 446 mm). Aici altitudinile și expozițiile estice, unele chiar nordice, permit dezvoltarea viței de vie, în special pentru producerea de vinuri albe. Odată ce ne deplasăm spre Valul lui Traian de Sus condițiile climaterice devin mai moderate.

În ceea ce privește caracteristicile solului din microzona Stepa Bugeacului de Est, conform hărților existente, aici găsim soluri cu o structură medie, mediu fine, ușoare și grele. Domină cernoziomurile obișnuite, levigate și carbonatice. 

Sursele de apă din această microregiune sunt lacurile naturale sau artificiale din apropierea podgoriilor. Mai vedem și prezența unor colțuri de păduri care oferă podgoriilor un aer mai răcoros.

Producători din regiunea Ștefan Vodă: Crama Domnească (Equinox), Et Cetera, Gogu Winery, Domeniile Pripa, Leuntea Vin, Terasele Hagimus, Mezalimpe, Chateau Purcari, Pelican Negru, Javgur, Timbrus Estate, Land of Basarabia, Domeniile Căinari, Enoteria Platon, Cimișlia Wineries, Lion Gri, Suvorov- vin, Lwin Invest, etc. Sper ca nu am omis pe nimeni.

Remarcă: Nu am abordat în detaliu regiunea din Transnistria.

Bibliografie selectivă:
  1. Ursu A., Clasificarea solurilor Republicii Moldova, Ediția a II-a, Chișinău. 2001
  2. Călăuza viticultorului, editura Cartea Moldovenească. 1983
  3. Țuțuc, V.A, Solul, clima și strugurele, Chișinău. 2000
  4. G. Ungurean, Solul și strugurele, Editura Știința, Chișinău. 1979
  5. Subtipurile de sol: https://ipaps.md/maps/index.php?id=4
  6. Raport climatic anual – Republica Moldova, Chișinău. 2019: http://www.meteo.md/images/uploads/clima/year_rom.pdf
  7. Arhiva meteo, raport anual, 2018: http://old.meteo.md/newsait/god2018.htm
  8. Cercetări din domeniul solului: https://cutt.ly/Ji7EY6W
Articole din aceeași categorie
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on vk
VK
Share on email
Email
Share on print
Print
Share on skype
Skype

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

    Necessary

    Cookie folosit pentru a furniza securitatea site-ului de catre cloudflare

    __cfduid

    Advertising

    Analytics

    Acest tip de cookieuri sunt folosite pentru analiza traficului de pe site

    _ga, _gid, _gat

    Prestashop

    Pentru pastrarea datelor de logare si a sesiunii

    PrestaShop-e0c9b12c5ba9bf935fe8df5e7772057b, PHPSESSID