Va mai exista vița de vie peste 50 de ani?

viitorul-viei

Posibil că mulți dintre noi, pasionații de vinuri, nu ne-am întrebat ce se va întâmpla cu vița de vie peste 50 de ani. Chiar dacă ni se pare că sunt mulți ani până atunci, din păcate, situația se agravează pe zi ce trece. În acest interval de timp, schimbările climatice devin tot mai accentuate și se pare că omenirea nu mai poate corecta multe lucruri.

Va mai exista vița de vie peste 50 de ani? 1

Acum doi ani citisem cartea lui Lilian Berillion, Le jour où il n’y aura plus de vin [Va veni o zi când nu va mai exista vin]. Autorul cărții este un pepinierist francez preocupat de subiectul podgoriilor sănătoase, durabile, biodinamice, cu plante care să reziste provocărilor aduse de schimbările climatice. Chiar dacă Berillion ne vorbește mai mult despre cum și-a început afacerea, totuși acesta atrage atenția asupra unor aspecte care nu pot fi trecute cu vederea. De exemplu, autorul reflectă la o problemă serioasă cu care se confruntă Franța și cred că toată industria viticolă din întreaga lume. Mai exact, acesta se referă la butașii sensibili și pepinierele gata să vândă, cu orice preț, marfa lor indiferent de calitatea butașilor.

De asemenea, acesta pomenește din propria experiență că butașii tratați cu hormoni influențează negativ asupra calității vinului. 

Deși nu a prezentat un studiu în acest sens, Berillion menționează că butașii tratați se pot adapta schimbărilor climatice și, de multe ori, vinurile rezultate au un nivel de aciditate accentuat și o calitate inferioară. Mai mult, pepinieristul este îngrijorat că, din cauza selecției clonale, identitatea unui soi de strugure ar putea dispărea cu timpul pentru totdeauna.

Va mai exista vița de vie peste 50 de ani? 2

Mă întreb dacă în viitor oamenii vor savura un vin adevărat sau dacă vor exista podgorii cu Pinot Grigio, Pinot Noir sau Saperavi? Vor mai exista celebrele regiuni viticole din Franța, Italia, Spania, etc, ori se va trece la via crescută în sere? Care sunt provocările actuale cu care se confruntă viticultorii?

Voi începe în a vă spune că un vin de calitate înseamnă o plantă sănătoasă crescută în condiții naturale, cu un terroir specific unei anumite regiuni viticole. 

Terroir-ul reprezintă un ansamblu de elemente atribuite unei regiuni: climă, sol, înclinația pantelor, expoziția, etc. Dacă măcar unul din aceste elemente suferă o schimbare negativă, rezultatul se va reflecta în calitatea vinului. Într-un ecosistem totul este interconectat. În acest sens, voi analiza, pe rând, elementele definitorii ale terroir-ului și problemele care generează dezechilibru.

Solul – din păcate, pentru multe state solul nu reprezintă o preocupare de mediu urgentă. Chiar și UE ignoră posibilitatea protejării acestei resurse atât de prețioase, ceea ce poate conduce pe termen lung la deșertificarea continentului. Solul este important pentru că, datorită lui, se dezvoltă atât plantele, cât și alte microorganisme din sol. Mai mult, solul înmagazinează de două ori mai mult carbon organic decât vegetația. Să nu uităm că solul curăță apele subterane, inclusiv aerul pe care îl respirăm.

Va mai exista vița de vie peste 50 de ani? 3

Datorită substanțelor minerale și a reacțiilor chimice care au loc în sol, vița de vie are parte de necesarul de hrană pentru a se dezvolta. Proprietățile fizice și chimice ale solului ajută vița de vie să-și dezvolte un sistem radicular puternic. De multe ori, însă, din cauza condițiilor climatice extreme, cum a fi ploile torențiale, vânturile puternice, temperaturile ridicate, acesta este expus eroziunii, ceea ce permite pierderea substanțelor nutritive aflate la suprafața solului, sau chiar poate provoca deformarea pantelor cu expoziție bună pentru vii. Reținem că relieful solului determină condițiile climatice dintr-o anumită microzonă sau regiune.

Va mai exista vița de vie peste 50 de ani? 4

Ori, din cauza presiunii umane, prin utilizarea îngrășămintelor în exces cu metale grele, solul își pierde din proprietățile esențiale necesare plantelor. Acesta poate deveni dăunător sau chiar nefertil. Un alt aspect ține de consumerism – acea dorință de a produce în continuu sau de a exploata excesiv solul, fără a lua în calcul că acesta are nevoie de o pauză de minim 5-7 ani înainte de a planta o viță de vie.

Voi insista în a vorbi mai mult despre un tip de sol existent pe teritoriul Republicii Moldova – cernoziomul. Cu părere de rău, cernoziomul din Moldova e pe cale de dispariție din cauza eroziunii, și mai ales din cauza degradării lui. Au fost identificate 40 de feluri de degradări împărțite în 5 tipuri:

  • Degradarea chimică: prin utilizarea îngrășămintelor în exces, mineralizarea solurilor și infectarea lui cu metale grele, acide și radioactive;
  • Degradarea fizică: distrugerea structurii solului și compactarea acestuia prin utilizarea neadecvată a utilajelor grele. Decolorarea solului din cauza factorilor de mediu, cum ar fi temperaturile extrem de ridicate. Pierderea stratului de humus. În 25 de ani nivelul humusului a scăzut cu 20 t/ha;
  • Degradarea biologică: Distrugerea parțială sau completă a vegetației, defrișarea pădurilor, inclusiv nimicirea rozătoarelor, a mezofaunei (râme și alte insecte), inclusiv a microorganismelor specifice unui tip de sol.
  • Distrugerea prin profil – degradare locală considerată cea mai periculoasă. Aici ne referim la distrugerea completă a solului cauzată de unii factori naturali care, la rândul lor, au fost sub presiune umană. De exemplu, spălarea hidrică a orizontului genetic A și B, deflația (prin vânt puternic), ploi torențiale cu aciditate ridicată provocate de poluare, scurgeri de suprafață, irigații necorespunzătoare. De exemplu, în fiecare an, râul Nistru spală și aruncă în mare mii de tone de minerale.
  • Distrugerea mixtă: combină între ele tipurile de mai sus.

Apa – o sursă necesară plantei de viței de vie, dar nu în exces. Precipitațiile ușoare sunt binevenite mai ales atunci când vița de vie intră în perioada vegetativă sau de repaus, ori când aceasta este în floare. Însă, tot mai multe podgorii au de suferit din cauza ploilor acide, sau a ploilor puternice care pun la pământ rânduri întregi de vie. Să nu uitam de grindină care se manifestă tot mai des în timpul verii, iar pagubele provocate îngenunchează munca viticultorilor.

Va mai exista vița de vie peste 50 de ani? 5

Temperatura – schimbările climatice, ierni calde fără precipitații, verile cu temperaturi ridicate forțează mai mulți producători de vinuri să-și mute podgoriile în locuri răcoroase, aproape de munți, la altitudini. Temperaturile ideale pentru vița de vie sunt de 35°C. Foarte multe podgorii de pe coaste, aproape de mare, s-au mutat mai aproape de munte. E cazul multor crame din Italia, Spania, Franța, SUA, Australia, Africa de Sud: Bodegas Torres winery, Ferrari Fratelli Lunelli, etc. 

Desigur că orice mutare presupune niște costuri suplimentare care se vor răsfrânge și asupra prețului unui anume vin. La acest capitol, specialiștii consideră că temperaturile ridicate contribuie la un nivel ridicat al alcoolului în vin. Oare asta va presupune o schimbare a legislației producerii vinurilor? Rămâne de văzut.

Alte elemente din ecosistem – viețuitoarele, microorganismele din sol sau vegetația ajută vița de vie într-un anume fel. De exemplu, pădurile din apropiere vor oferi umiditate și vor proteja podgoriile de vânturile puternice ce pot fi distrugătoare, mai ales când via este în floare. Viețuitoarele din sol contribuie la aerarea solului prin modul lor de viață, creând canale subterane prin care poate pătrunde aerul sau chiar apa. Nu aș vrea să-mi amintesc de cazurile când au fost nimicite diverse specii de răzătoare, care acum au ajuns în Cartea Roșie. Nemaivorbind, de suprafețele de păduri defrișate anual.

Va mai exista vița de vie peste 50 de ani? 6

Ce se va întâmpla cu industria vinului peste 50 de ani? Cu siguranță vor fi multe schimbări. Posibil, vom avea o nouă hartă a regiunilor vinicole, în care zonele mai răcoroase vor avea de câștigat, iar altele mai calde – de pierdut. S-ar putea ca unele vinării să dispară, să nu poată face față noilor provocări climatice și a cheltuielilor. Altele, vor încerca să găsească soluții, investind în soluții de adaptare a viței de vie la noile condiții. Poate se va apela la clonele soiurilor rezistente la căldură, secetă, însă mai rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi și benefice. Un alt scenariu ar fi ca unele soiuri de struguri să dispară, altele să formeze un alt caracter specific zonelor mai reci. Sau, cine știe, în condițiile unei clime răcoroase, aciditatea ridicată a vinului să devină o normalitate. De asemenea, s-ar putea ca în viitor să dăm foarte mulți bani pentru un vin de calitate.

Ce putem face? La nivel de stat ar fi bine să existe o politică clară, să se facă studii de fezabilitate în acest sens și să existe șanse pentru producătorii care vor să salveze o anumită regiune. Consider că ar fi bine ca decidenții să se gândească de pe acum la alocarea un buget pentru problemele de adaptare sau menținerea în siguranță a unor microregiuni. Cât nu e prea târziu!

La nivel individual, e mult mai greu, dar nu imposibil. Ar fi bine să ne gândim la mediul înconjurător, să reciclăm, să consumăm în mod rațional resursele de apă, produsele și energia. Să ne îndrăgostim de verdele ce ne înconjoară și să-l protejăm! Iar dacă verdele nu vă place, să vă întrebați mereu dacă fructele sau legumele pe care le consumați sunt naturale sau crescute forțat? Iar dacă nici asemenea întrebări nu vă frământă, înseamnă că cel mai bun loc pentru reeducare și resetare ar fi planeta Marte!

Articole din aceeași categorie
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on vk
VK
Share on email
Email
Share on print
Print
Share on skype
Skype