Rkatsiteli este cel mai răspândit strugure alb din Georgia. Denumirea cuprinde două cuvinte georgiene: „rka” (trad. corn) și „steli” (trad. roșu) cu referire la coardele roșii pe care le are planta de vița-de-vie, destul de atipic pentru un soi alb. Asemenea lui Saperavi, Rkațiteli face parte din grupul bazinului Mării Negre Vitis vinifera convar pontica Negr.
Particularități agrobiologice
Rkatsiteli, din toate soiurile georgiene, este cel mai rezistent la filoxera, inclusiv la ger (- 30° C). Însă, în anii ploioși, poate fi afectat de odium. Deși Rkatsiteli este foarte capricios, sensibil la secetă și la solurile uscate și tari, totuși acesta poate rezista temperaturilor ridicate. De aceea, viticultorii recomadă plantarea soiului în regiuni calde, cu soluri ușoare, nisipoase, în apropierea unei surse de apă. Portaltoaie recomandate: Riparia x Rupestris 101 -14, 3309; Berlandieri x Riparia Kober 5BB, inclusiv Chasselas x Berlandieri 41B.
Strugurii sunt de dimensiuni medii și mari (180g – 260g) având forme cilindrice sau conice-cilindrice. Până la maturitatea deplină strugurii au nevoie de 155 – 165 zile și o sumă a temperaturilor active de 2950° C – 3100° C. Soiul are o productivitate ridicată în regiunile calde și ușor umede, față de regiunile răcoroase. Experimentele au demonstrat că Rkatsiteli are o reacție puternică la gradul de încărcare a butucului. În cazul în care se acceptă o supraîncărcare, lăstarii cresc slabi și subțiri, iar greutatea strugurilor se micșorează. Confom specialiștilor, pe o coardă se lasă între 7 și 10 ochiuri.
Bobițele sunt ovale, medii, de culoarea galben-verde. Expunerea spre sud-vest a strugurilor oferă bobițelor o pigmentare mai închisă. Pielița este subțire, iar mustul este suculent.
Soiul Rkațiteli are mai multe clone: Rkatsiteli Vardisperi – se întâlnește foarte rar în Georgia pentru că nu este rezistent la bolile criptogamice sau la ger. Acesta are o culoare roz. Din el se obțin vinuri demidulci și dulci.
În ceea ce privește selecțiile genetice, Rkațiteli a fost implicat în crearea soiului Rkatsiteli Magaracha. O încrucișare dintre Rkatsiteli, Magaracha și alte soiuri albe, cum ar fi Villar Blanc. Noul soi este rezistent la ger și la mană. Bobițele sunt medii, rotunde, iar sucul este acrișor. Vinul este mult mai parfumat decât originalul Rkatsiteli. Pot fi identificate arome de flori albe și citrice, în special grapefruit. Din acest soi se obțin diverse feluri de lichior și alte tării.
Origini
Din păcate, nu s-au salvat izvoarele istorice dinaintea secolului al XIII-lea, ceea ce nu permite stabilirea exactă a locului nașterii soiului Rkatsiteli. Se presupune că soiul își are originile de-a lungul râului Alazani, între localitățile Eniseli și Logodehi din regiunea Kakheti (Estul Georgiei).
Până în 1985, când a avut loc prohibiția impusă de liderul sovietic Garbaciov, viile cu Rkatsiteli din Georgia erau mult mai multe. Astăzi au mai rămas aproximativ 20 000 – 24 000 de ha. Totuși, acest soi este cel mai răspândit în Caucazul de Sud, deoarece este productiv, rezistent la ger și filoxera. De asemenea, studiile au demonstrat că soiul își păstrează aciditatea chiar în anii secetoși. Mai mult, Rkațiteli este un soi universal care garantează un echilibru între zahăr și aciditate. Se pot produce vinuri seci, tării, distilate (eaux de vie), vinuri sherry (asemănătoare celor de Porto, Marsala, etc). Primul vin sec din soiul Rkațiteli a fost produs în stil european în 1943.
Există vinuri create din soiul Rkatsiteli și incluse în denumiri DPO și PGI din regiunea Kakheti: Tsinandali, Vazisubani, Gurjaani, Kotekhi, Kisiskhevi și Napareuli și Tibaani (metoda qvevri). De multe ori, Rkațiteli creează o combinație perfectă cu soiul Mtsvane Kakhuri (15-20%). Regiunea Kardanakhi este recunoscută pentru tării și vinuri demidulci. Vinurile din Rkatsiteli sunt ținute în baricuri timp de 12 luni. În Georgia, majoritatea vinurilor orange sunt făcute din Rkatsiteli.
Rkatsiteli se adaptează și în alte regiuni din afara Georgiei, cum ar fi Azerbaidjan, Rusia, Republica Moldova, SUA, Ucraina, China (cunoscut sub numele „Baiyu”). În Republica Moldova sunt 2 650 ha de Rkațiteli.
Studii privind soiul Rkatsiteli
Datorită unor studii realizate de Departamentul Biotehnologia de la Institutul Caspic de Resurse Biologice al Centrului Științific Daghestan al Academiei Ruse de Științe, am reușit să extrag câteva concluzii despre soiul Rkatsiteli. Studiul vizează caracteristicile biochimice ale soiului Rkațiteli în dependență de factorii de mediu, punându-se accent pe terroir-ul specific din Daghestan.
Pe parcursul celor 5 ani de studii, departamentul Biotehnologia a observat cum factorii de mediu din două microregiuni diferite influențează nivelul de zaharuri, substanțe fenolice, inclusiv conținutul de proteine din vinul Rkatsiteli. Așadar, aceste două microregiuni se află aproape de dunele pustiului Sary-Kum din Daghestan.
Prima microregiune se află în imediata proximitate a pustiului. Suma temperaturilor active variază aici până la 4 100° C. Solul este nisipos, în proporție de 90% compus din silicați, dioxid de siciliu (denumit și cuarț).
Microregiunea II se află la 12 km de pustiu, dar se diferențiază enorm de prima regiune. Solurile de aici au o structură grea, argiloasă. Suma temperaturilor active variază între 3 700° C – 3 750° C. Cantitatea de precipații aici nu depășește 366 mm pe an.
Rezultatele cercetărilor și observațiilor sunt următoarele:
- Vinul din soiul Rkatsiteli din microclimatul I are un nivel de glucide/zaharuri (22,3 – 26,6 g/100cm3 ) mult mai ridicat față de microregiunea II (17,0 – 20,3 g/100cm3). Luate separat, zaharurile ar indica valori diferite pentru fiecare dintre aceste două sectoare de cercetare. În microregiunea I cantitatea de fructoză este mai mare față de nivelul de glucoză din microclimatul II, care a oscilat pe parcursul anilor studiați.
- În ceea ce privește substanțele fenolice din bobițele soiului Rkatsiteli, cele din microregiunea II au avut un nivel mai ridicat. Studiile mai specifică o creștere a nivelului de acid ascorbic natural pentru vinul din strugurii culeși din microregiunea II. De specificat că acest acid ascorbic nu permite îmbătrânirea vinului.
- Rkatsiteli absoarbe mai intens substanțele minerale pe solurile nisipoase.
- Compușii biochimici din fructe (în cazul de față din struguri), denumiți și flavonoide sau vitamina P, depind de nivelul ridicat al temperaturii.
În concluzie, soiul Rkatsiteli preferă un terroir cald, cu o sumă a temperaturilor active până în 3 100° C, soluri nisipoase sau cu structuri relativ ușoare și o cantitate de precipitații relative.
Descriere
În varianta Rkațiteli sec, vinul are o culoare de un verde pal cu reflexe verzui. Acesta dezvoltă arome de citrice, mere, flori albe, prune galbene, piersici albe și gutui. Mai discrete pot fi notele de fructe tropicale, de exemplu bananele. În contact cu butoiul, vinul obține tușe de vanilie și alte condimente dulci, inclusiv miez de nucă și alune. După metoda qvevri, cu referire la orange wine, vinul este caracterizat de arome de miere, ceară, coji de portocale uscate, ierburi uscate, caise, fructe confiate cu miez galben.
Vinul orange din Rkatsiteli are o culoare mai intensă, gust mai taninos, alcool mai ridicat, dar cu o aciditatea mai potolită față de varianta sec, fresh. Nivelul de alcool se încadrează între valorile de 11,8% – 13%. Conținutul de zahăr variază între 178 g/dm3 și 180 g/dm3. Aciditatea poate avea valori de 7,5 g/dm3 – 8,3 g/dm3, uneori se poate ajunge chiar și la 9 g/dm3. Acești indicatori subliniază nivelul de aciditate ridicat al soiului.
Alte denumiri ale lui Rkatsiteli: Mamali Rkatsiteli, Dedali Rkatsiteli, Kukura, Budashuri, Topolyok, Korolyok.
Asociere culinară
Rkatsiteli sec și orange se potrivește cu bucătăria georgiană. Varianta fresh se asociază cu brânzeturi mai proaspete. Vinul poate fi combinat cu sarmale cu ciuperci, pește, cartofi prăjiți și boabe, carne fiartă cu verdețuri, pilav cu ciuperci, pâine cu brânză de capră.
Bibliografie
- Nicolaescu; N. Perstniov, M. Godoroja, Recolta și Calitatea strugurilor soiului Rkațiteli în funcție de nivelul de dezvoltare a butucilor. Analele Universității Agrare de stat din Moldova, Chișinău, 2013;
- Tarda; I. Romanov, Soiuri de viță de vie în Moldova. Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1990;
- Anna Saldaze, 8000 Vintages of Georgian Wine. Ed. Sulakauri Publishing, Tbilisi, 2018;
- Н.Багатурия – Грузинское виноделие: теория и практика. Tbilisi, 2010;
- Г.Беридзе, Вина Грузии. Ed. Сабчота Сакартвело, Tbilisi, 1962;
- Tarda; I. Romanov, Soiurile standart de viță de vie din Moldova. Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău 1968;
- Appellations Protected Designations of Origin (PDO), https://wine.gov.ge/En/Wine?page=1&pageSize=12
- Биохимические особенности винограда – сорта Ркацители в зависимости от экологических факторов, https://www.shorturl.at/shortener.php
