Ador luna Mai. Totul e de un verde proaspăt. Florile albe de caprifoi și de salcâm au cucerit orașul. Însă, cel mai mult prefer temperaturile din această lună, când nu e nici prea cald și nici prea rece. Timp potrivit de stat la un pahar de vorbă. Aseară, am fost invitată de niște prieteni să degust vinuri din Italia. M-am bucurat să aflu că pe lângă vinurile din nordul Italiei, voi mai degusta și câteva vinuri din regiunea Abruzzo, v-am mai povestit despre această regiune într-un articol mai vechi.
COLLEFRISIO PECORINO
De data aceasta, vinurile din regiunea Abruzzo vin de la producătorul Collefrisio cu podgoriile sale aflate pe colinele din comuna Frisa, foarte aproape de coastele Trabocchi, Provincia Chieti.
Podgoriile producătorului Collefrisio ocupă o suprafață de 35 ha, cu plantații în trei microzone, coline diferite. Soiurile dominante sunt specifice regiunii, Mentepulciano și Trebbiano d’ Abruzzo, în cantități mai mici și Pecorino.
Acesta din urmă reprezintă un soi local alb răspândit în zona central-estică a Italiei – regiunile viticole Abruzzo și Marche. Denumirea de Pecorino (în limba română „oiță”) are legătură cu păstoritul local și brânza de oi cu aceeași denumire. Dacă mă întrebați cum mi s-a părut acest vin din Pecorino, vă spun că e pe placul multor români.
Rețineți: Collefrisio Pecorino IGT Terre di Chieti o culoare de un galben pai cu reflexii ușor strălucitoare. Nasul este parfumat cu tușe dulcegi. Dominat de flori albe, narcise și iasomie în armonie cu niște impulsuri de fructe citrice dulci. Gust echilibrat, proaspăt, aciditatea medie dar frumos integrată cu nivelul de alcool de 13,5%. Un final plăcut, răcoritor cu urme ușoare condimentate și parfumate.
VINURI DIN NORDUL ITALIEI
Vinurile din nordul Italiei (provincia Udine), regiunea viticolă Friuli-Venezia Giulia din apropierea graniței cu Slovenia și Austria, au un specificat aparte. Regiunea Friuli-Venezia Giulia este celebră datorită vinurilor sale albe, cât și a vinurilor albe licoroase. Aceasta a obținut 10 DOC și 4 DOCG, fiind împărățită în 4 subregiuni cu microclimate ușor diferite între ele: Friuli Grave, Colli Orientali del Friuli, Collio și Carso.
Aseară degustasem niște vinuri de la un producător italian – Casa Vinicola E. Antonutti, care își are podgoriile în microzona Friuli Grave, e caracterizată de un terroir ce oferă vinurilor expresivitate. Vinurile albe sunt caracterizate de o aciditate evidentă, iar cele roșii sunt definite de fruct și intensitate. Podgoriile vinăriei Antonutti se întind pe o suprafață de 50 ha, în proximitatea comunei Meduna și a râurilor Cellina și Tagliamento. O afacere de familie cu un trecut plin de muncă și o tradiție în spate.
Ribolla Gialla 2017 – un soi alb, plantat în nordul Italiei, provincia Friuli. Poate fi întâlnit în Slovenia. Mai este cunoscut ca Rebula și în Grecia – Robola Kephalonia. Se presupune că ar fi ajuns pe aceste meleaguri de pe insula grecească Cefalonia, tranzitând Slovenia încă din perioada Republicii Venețiene. Față de vinurile din același soi din Grecia, Ribolla Gialla din Italia este descrisă prin bobițele mai mici și un nivel de aciditate mai ridicat ținând cont de clima mai răcoroasă din zonă.
Vinul mi s-a părut ceva mai diferit față de cel din Abruzzo. O culoare de un galben pai, cu ușoare reflexii verzui chiar dacă vinul e din 2017. Definit de arome dulcegi, caise, fructe exotice, dublate de note de flori uscate de câmp. La început va lăsa o senzație ușor dulceagă însă, treptat, gustul impresionează prin urme minerale și revigorante. O structură reușită, echilibrată, expresivă. Un final proaspăt, mineral.
În ceea ce privește vinurile roșii din aceeași gamă clasică de la Antonutti, am degustat doar două dintre ele – un Merlot și un Cabernet Franc. Ultimul mi-a atras atenția, chiar m-a cucerit. Nu vă voi spune multe despre el pentru că îl voi descrie în revista Vinul.ro.
Alte vinuri din nordul Italiei: Merlot Antonutti 2017 – descris de o robă de un roșu rubiniu închis, ușor opac. Nasul este plin de fructe negre dulci, iar fructele de pădure și coacăzele negre ies în evidență. Discretele note de lemn se fac și ele simțite după ce vinul s-a deschis complet. E un Merlot corect, cu o structură plină ușor mătăsoasă și cu o aciditate evidentă, dar deloc deranjantă. Corp echilibrat, cu taninuri elegante, plăcut integrat cu nivelul de alcool de 13%. Un postgust ușor condimentat cu fruct.
Vinurile degustate de mine, aseară, pot fi găsite și în România.
