INTRODUCERE
Inițial, conform informațiilor oferite de organizatorii evenimentului, Zilele Naționale ale Vinului păreau foarte convingătoare, sperăm că acestea vor fi pline, iar eu îmi făceam griji că nu voi reuși să fiu peste tot. Voi începe cu descrierea evenimentelor din Piață Marii Adunări Naționale, acolo unde se defasură evenimentul propriu-zis.
PRIMA ZI DE ZIUA VINULUI
Prima zi – Lansarea: a venit alaiul vinariilor prezente in costume nationale. Partea proasta e ca nu puteai sa faci video/poze normale, mai ales jurnalistii, carabinerii se apropiau indata de tine si te impingeau sa stai in rand cu lumea, vezi Doamne, sa nu fac un pas mai in fata! Si ce sa vezi cand esti mica de statura? Doar ceafa unui domn din fata. Aiurea, serios!
Cred ca in prima zi am reusit sa vad cam tot ce era de vazut, inclusiv degustarea. La inceput au fost cateva cantece populare si dansuri, apoi au folosit un play list cu piese autohtone. Mai spre seara, iar au aparut artistii pe scena, iar omuletii bine-dispusi au inceput a dansa. Partea buna ca unele vinarii chiar au fost deschise pentru toata lumea, altele, mai putin, daca doreai sa degusti un vin trebuia sa-l cumperi, apoi sa-l duci acasa. La inceput mi s-a parut o gluma, deh…poate voluntarii de acolo nu sunt la curent cu toate detaliile organizatorice, dar m-am convins ca unii producatori au venit doar ca sa-si vanda marfa ramasa pe stoc de cativa ani.
Nemaivorbind de faptul ca daca degustai un vin cu o eticheta frumoasa si atragatoare, de fapt, in sticla nu era decat un vin deja oxidat acoperit cu ajutorul compozitiei PVPP (Polivinilpolipirolidona). Evident, m-am oprit doar la acele vinarii cu vinuri bune care iti zambeau si te intrebau ce ai dori sa degusti.
Ca si in alti ani, am descoperit sub lumina reflectoarelor vinuri noi, si aici ma refer la Negre de la Fautor, Metafora de la Gogu Winery, Kvint cu Electio si Vinvoyage, Irsai Oliver, iar Albastrele Wine si-a lansat noul brand Radacini. Au fost organizate si master-classuri, doar ca trebuia sa te inscrii in prealabil, iar asta insemna sa ai grija sa te mai uiti la ceas din cand in cand. Sa nu uitam, tulburelul a curs garla, ca deobicei, de altfel. De data asta nimeni nu s-a plans de lipsa micilor si a spatiilor special amenajate pentru a lua masa langa Arcul de Triumf. Spre seara, am parasit incinta pentru ca imi dadeam seama ca nu mai am ce vedea, decat zeci de cerebele turmentate leganandu-se printre multime.
ZIUA II
A doua zi, ma plictisisem, rau. Prin multime am intalnit aceleasi fete umflate si posomorate in cautarea unei licori ieftine ca sa-i reinvie la viata. Am avut noroc de cateva cunostinte bune pe la vinarii, asa ca mi-am petrecut timpul frumos in compania lor.
Mi s-a parut foarte buna ideea organizarii tururilor vinicole, dar putin cam obositoare, iar daca se intampla ca plecai la vinarie din capul tau, te trezeai ca era mult mai bine daca stateai la targ. M-am intanit cu cativa turisti care se aflau in situatia sus-mentionata. Au fost nevoiti sa se roage ca sa-i accepte pentru a vizita galeriile subterane. Era nevoie de o buna organizare nu numai pentru turistii care si-au facut o programare din timp, dar si pentru cei care au ajuns la Ziua Vinului intamplator si au hotarat sa viziteze si cateva crame din Republica Moldova.
Concluzionand, nu-mi ramane decat sa mai spun ca oaspetii evenimentului nu asteptau sa le spuna ce reprezinta acel vin turnat spre degustare, ci mai degraba, toti unul dupa altul, stateau cu mainile intinse sa li se toarne, indiferent ce-ar fi. Sa fie!
