IGP Valul lui Traian – Moldova

valul lui traian

Descriere generală IGP Valul lui Traian

Valul lui Traian – o  regiune delimitată pentru producerea produselor vitivinicole cu Indicație Geografică Protejată (IGP) din partea de sud-vestică a republicii, parte din Câmpia Moldovei de Sud. Spre nord, aceasta reprezintă o câmpie deluroasă, cu versanți lungi, iar spre sud devine mai plană. Caracter definitoriu – silvostepă. În partea de vest se află Dealurile Tigheciului cu cele mai înalte culmi din această regiune (altitudine de 301 m). Aproximativ 40.000 ha de viță de vie.

Valul lui Traian

Denumirea Valul lui Traian vine de la un complex de fortificații vallum (movile din pământ) din sec. III-IV pentru a apăra de barbari frontierele răsăritene ale Imperiului Roman. „Valurile lui Traian” au fost, de fapt, atribuite lui Constantin cel Mare și goților și se întind de-a lungul teritoriilor României, R. Moldova și Ucrainei. Din cauza lucrărilor agricole intense din prezent, vechiul „val” este slab vizibil, păstrându-se doar câteva segmente care mai pot fi valorificate din punct de vedere turistic.

IGP Valul lui Traian - Moldova 1

Majoritatea pantelor din regiunea IGP Valul lui Traian au o înclinație până la 2 grade, expoziții sudice, vestice și estice. Chiar dacă pe expozițiile nordice căldura nu este atât de puternică, totuși sunt producători care preferă să planteze aici podgorii pentru strugurii albi, cum ar fi Traminer, Aligote și Sauvignon Blanc. În ceea ce privește condițiile climaterice și umiditatea aerului, Câmpia Moldovei de Sud are un caracter xerofit, adică regiunea este dominată de instabilitate sezonieră și anuală, iar umiditatea este scăzută.

De ce sunt importante expozițiile? În funcție de gradul de înclinație al pantelor și de orientarea lor, se acumulează o cantitate de căldură necesară atât microclimatului din sol, cât și acumulării nivelului de zahăr în bobițe.

La capitolul tipurilor de sol, în linii generale, din punct de vedere geologic, Câmpia de Sud este cea mai tânără parte a Moldovei. În general, relieful fragmentat este acoperit cu luturi loessoide, straturi luto-argiloase, lutoase, cernoziomuri levigate, iar terasele sunt dominate de luturi nisipoase și praf. Pe alocuri se găsesc cernoziomuri obișnuite, tipice slab humifere și carbonatice, inclusiv cernoziomuri vertice, solonețuri și solonceacuri.

radacina de vie

Nu toate tipurile de sol enumerate mai sus sunt potrivite pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de viță de vie.  Așa cum am mai amintit anterior, în sol se creează un microclimat necesar dezvoltării viței de vie, a sistemului radicular, etc. Datorită elementelor prezente în sol, aici au lor mereu reacții chimice care permit dezvoltarea plantelor. În funcție de tipul de structura solului, elementele nutritive circulă în sol pe verticală, în jos sau în sus.

IGP Valul lui Traian - Moldova 2

Altfel spus, după o ploaie torențială, elementele nutritive se vor scurge în jos odată cu apa, iar sub influența evaporării acestea se vor mișca în sus, spre suprafață. Mai mult, un sol cu o structură ușoară (cum ar fi solurile nisipoase, nisipo-argiloase, cernoziomurile carbonatice) atrage căldură, dar nu o menține. Mai mult aer pentru rădăcini înseamnă și un grad ridicat al absorbției substanțelor nutritive.

Aceste soluri nu permit reținerea apei, uneori substanțele nutritive se scurg odată cu precipitațiile abundente. Solurile cu textură medie (solurile lutoase, luturi-nisipoase, cernoziomurile levigate) atrag mai greu căldura, dar o mențin în sol, inclusiv apa. Solurile cu textura grea sunt considerate soluri reci și umede, fiind mai puțin potrivite pentru dezvoltarea viței de vie.

De reținut că pe solurile lessoide, cu o structură  mai complexă, unele vinuri roșii au o culoare mai intensă: Cabernet – Sauvignon, Malbec, Saperavi.  Fetească Albă, Viorica, Traminer Roz, Aligote.  

Sub aspectul temperaturilor, precipitațiilor și umidității, deși regiunea Valul lui Traian este considerată, în linii generale, mai secetoasă, totuși câteva microzone se bucură din plin de umiditatea care permite acumularea substanțelor colorate în struguri.

Mai jos, prezint acele microzone care definesc regiunea viticolă Valul lui Traian. 

Atenție! Punctele cu steluță sunt orientative.

Microzona Dealurile Tigheciului 

Cuprinde microclimatul din jurul Codrilor Tigheciului, respectiv cel de pe înălțimile acestuia. Mi se pare cea mai interesantă și chiar mult mai complexă față de alte microclimate din regiunea Valul lui Traian. Pentru a fi mai ușor s-o înțelegem, am împărțit-o un sub-microzone, care nu diferă prea mult, însă au specificul lor aparte.

  1. Partea dinspre vest cuprinde localitățile riverane cu podgoriile din Vîlcele, Antonești, coboară drept până mai jos de Cantemir,  apoi se îndreaptă spre mijlocul Câmpiei de Sud, prin Plopi, Ciobalaccia, Tartaul, Lingura și Crăciun. (Bucla marcata cu roz).
  2. Sub-microzona cu podgoriile pădurene ale Codrilor Tigheciului: Cuporani, Pleșeni, Hănăseni, Lărguța, Haragîș și Vișiniovca. (Buclă marcată cu roșu grena).
  3. Culmile Tigheciului, o alta sub-microzonă, include localitățile Filipeni, Romanovca și Sarata Nouă. (Curbă marcată cu violet închis).

Sub-regiunile 1 și 2 , sau bucla care începe din apropierea Luncii Prutului și se termină cu un salt spre Codrii Tigheciului, se bucură de mai multe precipitații în timpul anului și de un nivel de umiditate ridicat – foarte necesare mai ales în perioada de vegetație a plantei. Mai mult, toate podgoriile care se află în partea vestică a regiunii, aflate între Lunca Prutului și Codrii Tigheciului, au parte atât de alintul vânturilor venite dinspre apele curgătoare, cât și de aerul răcoros venit dinspre pădurile de stejar pufos.

Solurile sunt pestrițe – de la cernoziomurile carbonatice la cele tipice. Apropierea podgoriilor de o sursă de apă sau de o pădure asigură o anumită protecție naturală împotriva înghețurilor, potolind caracteristicile severe ale climei continentale. În cazul pădurilor, acestea apără culturile de vânturi puternice, iar datorită transpirației frunzelor copacilor, podgoriile sunt asigurate cu un anumit nivel de umiditate necesară pentru dezvoltarea lor. Așadar, podgoriile din imediata apropiere a Codrilor Tigheciului se bucură concomitent de umiditatea venită din pădure și de căldura din stepa Bugeacului. Solurile aici sunt cernoziom levigat și tipice. De aceea aici vom găsi vinuri roșii intens colorate.

Microzona 3 – aici viile de pe vârfurile Tigheciului se bucură din plin de mai mult soare și de altitudini ușor mai răcoroase. Regiune caracterizate de soluri carbonatice, cernoziomuri tipice. Unii specialiști consideră că această parte viticolă are mari șanse în producerea de spumante de calitate.

Microzona Stepa Bugeacului

Această microzonă poate fi împărțită în două – partea de nord și partea sudică. Altitudini 140 m-160 m. Partea nord-estică începe cu podgoriile din Comrat și continuă spre sud-estul tării până aproape de granița cu Ucraina. Aceasta cuprinde aria localităților Tomai, Tvardița, Ceadîr-Lunga și Corten. Regiunea este descrisă de temperaturi ridicate (se observă în 2019 o creștere a temperaturii cu 2,1- 3.2° C față de valorile normale), umiditate slabă, cu precipitații anuale de doar 380 mm pentru anul 2019. În această microzonă se dezvoltă vinurile albe, roșii cu un caracter ușor, vinurile destinate distilatelor, inclusiv plantării strugurilor de masă.

În partea de sud se regăsesc podgoriile din jurul localităților: Albota, Moscovei, Dermengi, Găvănoasa, Pelinei și Lebedenco. Aici, regiunea se învecinează cu lacurile din imediata apropiere a Ucrainei, inclusiv, spre vest, câmpia Lunca Prutului. Soluri carbonatice și cernoziomuri tipice slab humifere, potrivite pentru vinurile cu caracter.

Microzona Câmpia Dunării

Se întinde mai jos de Vadul lui Isac, prin Colibași spre Slobozia Mare, cuprinzând localități riverane Luncii Prutului Inferior, după care o ia spre centrul sudic cu localitățile Etulia și Vulcănești. Podgoriile din raza acestei microzone se bucură de menținerea umidității în sol datorită brizelor venite dinspre Marea Neagră și a vântului răcoros dinspre Prut și lacurile de acumulare din sud. Regiune definită de soluri argiloase, cernoziomuri levigate, obișnuite și carbonatice. Regiune pentru vinuri pline și mătăsoase.

Producători care au podgorii în regiunea Valul lui Traian: Fautor, Novak Winery, IM.Vinum, Minis Terrios, Crescendo, Imperial Vin, Chateau Cristi, Vinăria din Vale, Bostavan, Comrat, Karagani, Tomai, Vinăria Traian, Rădăcini, Bulgari, etc.

Notă

Pentru a prezenta fiecare regiune viticolă în parte, am apelat la surse de informare credibile, cum ar unele date oferite de ONVV Moldova. De mare ajutor mi-au fost hărțile de la IPAS Dimo și lucrări despre clasificarea solurilor din Moldova. Pe lângă studiile geomorfologice, din cauza schimbărilor climaterice, am analizat media anuală a precipitațiilor pentru o perioadă de 3 ani pentru fiecare regiune viticolă. De asemenea, pentru a crea harta microzonelor viticole din mica republică, am apelat la Google Maps Satelit. Mulțumesc tuturor producătorilor din Moldova care și-au recunoscut parcelele sau chiar mi-au indicat geolocația acestora.

Bibliografie selectivă:

  1. Sokolov A.V., Shkonde E.I.,Caracteristicile agrochimice ale solurilor URSS,  Moscova. 1963;
  2. Ursu A., Clasificarea solurilor Republicii Moldova, Ediția II, Chișinău. 2001;
  3. Ursu A., Solurile Moldovei,  Editura Știința, Chișinău. 2011;
  4. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, vol. I, Editura Timpul, Chișinău. 2015;
  5.  P.N. Ungurean, A.V. Konovalova, Ecologia vinurilor roșii moldovenești, Chișinău. 1968;
  6. V.G.Ungurean, Solul și strugurele,  Editura Știința, Chișinău. 1979;
  7. Revista „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia” nr. 4 [64] 2016;
  8. Subtipurile de sol https://ipaps.md/maps/index.php?id=4
  9. http://www.meteo.md/images/uploads/clima/year_rom.pdf
Articole din aceeași categorie
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on vk
VK
Share on email
Email
Share on print
Print
Share on skype
Skype