Ce înseamnă un terroir? Elementele definitorii ale terroir-ului

terroir

Poate că acest cuvânt „terroir” vă duce cu gândul la sol, însă nu e chiar așa. Lucrurile sunt mult mai complexe decât par la prima vedere.

Pe scurt, „terroir” e un termen franțuzesc ce cuprinde elementele definitorii ale unui microclimat sau ale unei regiuni viticole. Pe internet găsiți foarte multe definiții ale acestuia, iar majoritatea ating subiecte ce țin de influența climei, a solului, a temperaturii, expozițiile, relieful dintr-o anumită țară vinicolă. De asemenea, veți întâlni abordări ale unor adepți care consideră că doar factorii naturali contribuie la conturarea unui terroir. 

Personal, fac parte din cealaltă tabără care, pe lângă condițiile naturale, consideră că implicarea umană are un rol aparte în definirea terroir-ului. Pentru exemplificare voi apela la cazul terroir-ului din Republica Moldova.

Așadar, fără a face vreo referire la vreo paralelă anume, menționez că mica republică de peste Prut se încadrează în centura nordică, dintre paralele 30-50 de grade, în care se dezvoltă cultura viței de vie. Specialiștii vorbesc deja despre faptul că, din cauza încălzirii globale, podgoriile ar putea fi mutate mai la nord. Dar până atunci, vom aborda situația actuală.

Lumina și căldura

terroir

Vița de vie este sensibilă la lumină, temperatură și umiditate. Datorită luminii, în plantă are loc cel mai important proces – fotosinteza. De aceea, lumina excesivă sau insuficientă dăunează asupra dezvoltării normale a plantei. Pornind de la acest aspect, la înființarea unei podgorii viticultorii vor respecta câteva reguli de bază: distanța optimă dintre rânduri, evitarea plantării pomilor în imediata apropiere a viei, chiar și la 10 m de la ultimul rând de viță de vie. Evident, există excepții. În zonele cu vânturi foarte puternice, pomii pot fi plantați mai aproape de vie. Orientarea rândurilor se face de la nord la sud, pentru ca toate plantele să se bucure de lumină și căldură pe tot parcursul zilei. În absența luminii, frunzele și lăstarii se îngălbenesc, ori strugurii întârzie să se coacă.

De reținut, orientarea rândurilor se face în funcție de poziția geografică și de vânturile dominante care trebuie să sufle paralel cu rândurile.

Lumina și căldura suficientă contribuie la acumularea cantității necesare de zahăr în bobițe. 

Când vine vorba de temperaturi, vom atrage atenția asupra sumei temperaturilor active necesare pentru maturizarea plantei și, efectiv, a strugurilor. Astfel, într-un interval de timp se înregistrează o anumită sumă a temperaturilor active. Această perioadă începe cu primăvara, când temperatura aerului, dar mai ales a solului, ajunge la 8-10°C și se termină toamna târziu, când temperaturile ajung la aceleași valori. Anume la 8-10°C, vița de vie se trezește după perioada de repaus și continuă cu perioada vegetativă. În dependență de soiuri și microclimate, suma temperaturilor active poate varia. De exemplu, pentru o maturitate deplină, unele soiuri timpurii și de masă au nevoie de o sumă de 1450 – 2600 °C, altele – de peste 4000 °C.   

Ce înseamnă un terroir? Elementele definitorii ale terroir-ului 5

Alte informații utile privind influența temperaturilor asupra viței de vie: ochiurile încep să se dezvolte la 10-12°C.  La 20 °C via va crește repede acumulând zahăr, iar aciditatea va scădea. Temperatura optimă de maturizare a bobițelor este de 28-32°C. La temperaturi mai joase de 16 °C strugurii se coc încet. Ca să înflorească, vița de vie are nevoie de 14-18 °C, max. 23-25°C. Dacă planta e în floare, iar temperaturile scad la 14 °C, există riscul ca polenizarea normală a florilor să nu mai aibă loc. Deopotrivă, temperaturile scăzute, ba chiar negative din perioada de cules a strugurilor, pot produce daune pentru că strugurii nu mai pot fi prelucrați. Un alt aspect important ține și de schimbul de temperaturi pe timp de zi și noapte. Temperaturile ridicate din timpul zile și cele mai răcoroase din timpul nopții favorizează un echilibru dintre zahăr și aciditate în bobițe.

radacina de vie

Temperatura și umiditatea creează în sol un microclimat foarte important pentru dezvoltarea rădăcinilor. Însă, temperatura acestuia depinde atât de culoarea sa, cât și de temperatura aerului la o înălțime de 15 m deasupra lui. Cum influențează asupra viei acest aspect? Datorită căldurii, în sol au loc reacții chimice în urma cărora planta se hrănește. În funcție de natura lor, sub influența căldurii, mineralele circulă pe verticală și orizontală, pentru ca rădăcina să se alimenteze suficient. La fel, dacă temperatura aerului este extrem de ridicată, scade umiditatea din sol atât de necesară mai ales în perioada vegetativă a plantei.

Precipitațiile și umiditatea

Umiditatea relativă a aerului și a solului sunt factori naturali care contribuie la dezvoltarea normală a viței de vie. Mai mult, studiile au demonstrat că unele soiuri roșii pe solurile cu umiditate relativă sunt mai intense la culoare. Ploile ușoare sunt necesare plantei, mai ales când aceasta este în floare. Însă, ploile dese din perioada înfloririi împiedică polinizarea. Secetele din timpul verii slăbesc vița de vie și nu-i permite să se pregătească de iarnă. De aceea, ploile de toamnă sunt binevenite pentru vie.

Iarna, precipitațiile sub formă de nea sporesc capacitatea solului de a acumula umiditate și apără planta de îngheț.  De exemplu, un strat de zăpadă de 5 cm crește temperatura cu 4 grade, iar un strat de zăpadă de 20 cm apără solul de îngheț.

Pantele, expozițiile și altitudinile

De regulă, în pante se adună mai multă căldură și lumină. Cercetările au demonstrat că rădăcinile unor anumite soiuri de struguri se dezvoltă mult mai bine în pantă decât la baza acestora. De exemplu, în pante, rădăcinile pot trece de 4 -5 m adâncime, iar la baza pantelor, unde e mai răcoare și e mai puțină căldură, rădăcinile pot ajunge doar la 180 cm.

Ce înseamnă un terroir? Elementele definitorii ale terroir-ului 6

De regulă, producătorii  evită plantarea viilor în apropierea versanților abrupți și aleg platouri cu pante deschise, de preferință de 2 – 6°, maximum 10°. De ce? În primul rând, din cauza versanților înalți. Aerul rece de la înălțimi coboară în zonele depresionare, iar frigul se menține acolo. Fenomenul se numește „inversiune termică”. Din cauza lipsei de căldură, plantarea viței de vie în asemenea locuri nu este recomandată.

Cu cât unghiul pantei este mai mare, cu atât întreținerea podgoriei poate deveni mai costisitoare și problematică. În asemenea cazuri, se va alege o anumită organizare a parcelelor, așa încât vița de vie să aibă parte de căldură și lumină.

Ce se întâmplă în Moldova cu pantele de peste 15 grade? În primul rând, crește intensitatea eroziunilor care conduc, la rândul lor, la degradarea întregului profil genetic al solului din cauza apei și a scurgerilor de suprafață. Pentru a încetini procesul de eroziune, în funcție de gradul pantelor, printre rândurile viei se permite creșterea diverselor plante ierboase. Astfel, plantele vor ajuta via să nu fie „spălată” de apele de la suprafață.

În al doilea rând, pe asemenea pante, podgoriile ar trebui plantate pe o lungime de cel mult 10 m. De exemplu, pe o singură parcelă pot fi amenajate doar 4-5 rânduri de viță de vie –  fapt ce îngreunează implicarea unor mijloace de transport (tractoare) atât la culesul roadei, cât și la procesul de afânare a solului.

terroir

Expoziția pantelor presupune orientarea unui relief în raport cu expunerea la soare. În dependență de unghiul de înclinație, în pantă se acumulează o anumită cantitatea a razelor solare. În Moldova sunt de două tipuri de pante: calde – sudice, sud-vestice, vestice, sud- estice; și reci – nordice, nord-estice, nord-vestice, și estice.

Când vorbim de altitudini ne vom referi la culmile situate deasupra nivelului mării. În funcție de sezon, cu cât urcăm cu un km, cu atât temperatura scade cu 4-8 °C. De exemplu, podgoriile din sudul Moldovei aflate la altitudini, cu expoziții sudice, vor da rezultate pe măsură. În schimb, la altitudini, pantele nordice au un rezultat distrugător pentru vie.

Alți factori naturali

terroir

 Îi voi enumera pe rând. Resursele de apă din apropierea unei regiuni viticole sau a unei podgorii favorizează menținerea umidității relative și apără de îngheț. Pădurile, la fel, păstrează umiditatea, apără vița de vie de vânturile puternice. Mezofauna – reprezintă insectele și microorganismele care „forează” solul pentru a permite pătrunderea aerului. La fel, microorganismele de pe bobițele de struguri contribuie la procesul de fermentație.

Implicarea umană

Complexă, poate chiar și personalizată. Aceasta presupune:

  • lucrările în vie, indiferent de anotimp;
  • aranjarea teraselor în funcție de unghiul de înclinație;
  • măsuri de prevenire a eroziunilor sau a bolilor și dăunătorilor;
  • afinitatea/ potrivirea unui soi nobil și portaltoi;
  •  alegerea butașilor de lungime potrivită pentru plantare;
  • igiena la crame; 
  • stilul personal al enologului de crea un vin de calitate.

Toate acestea și multe altele fac parte din terroir.

Despre rolul solului ca parte a terroir-ului voi discuta în articolul următor. Am să las și un link către un articol despre terroir-ul românesc scris de colegul meu Emil.

Bibliografie selectivă :

  1. Ungurean, Solul și strugurele. Editura Știința. Chișinău, 1979;
  2. Zemshman, Solul. Clima și strugurele. Chișinău, 2000;
  3. Cuharschii M.S., Călăuza viticultorului.  Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1983;
  4. Rubanov L.I, Microraionarea soiurilor de viță de vie din Moldova. Editura Știința. s.l., 1983;
  5. Morozova, S., Viticultura. Bazele ampelografiei. Moscova, 1987;
  6. http://vinogradgid.ru/kultura-vinograda/napravlenie-ryadov.html 
  7. https://www.vitisphere.com/actualite-68837-Les-pistes-possibles-pour-adapter-le-vignoble.htm
Articole din aceeași categorie
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on vk
VK
Share on email
Email
Share on print
Print
Share on skype
Skype