Solul din Moldova ca parte a terroir-ului

sol

În articolul precedent v-am promis că voi discuta despre importanța solului asupra terroir-ului moldovenesc. Sau, altfel spus, cum influențează solul calitatea vinului? Pentru a răspunde la această întrebare voi apela la particularitățile fizice și chimice ale solului din Republica Moldova.

Cum influențează structura fizică a solului dezvoltarea viței de vie?

Mai întâi, trebuie să pornim de la faptul că vița de vie are nevoie de hrana pe care o obține din sol cu ajutorul rădăcinilor. Sistemul radicular puternic va asigura plantei mineralele de care are nevoie. Însă, uneori din cauza structurii solului, rădăcina nu se dezvoltă suficient. Structura fizică a solului orientează rădăcinile plantelor. Rădăcinile viței de vie trebuie să se dezvolte pe verticală, pentru a depăși minimum de 1,5 m adâncime și a pătrunde adânc în sol.

Însușirile fizice ale solului

Așadar, însușirile fizice se referă la textura sau structura mecanică a unui anume tip sau subtip de sol.

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 15

 În această ordine de idei, granulele de pământ (sau grăunciorii) și diametrul lor oferă o anumită caracteristică solului. Firicele de pământ pot fi de dimensiuni mici, medii și mari. În funcție de diametrul lor, fiind așezate pe o rocă, acestea pot crea pori capilari cu apă sau necapilari cu aer. Această calitate se numește porozitatea solului. Rădăcinile au nevoie de aer. Ori, solurile cu peste 60% argilă sunt lipsite de aer și pot genera cloroză sub presiunea ploilor abundente. Pe înțelesul tuturor, neexistând canale cu aer, solul cu o structură grea reține apa în exces, iar mineralele se cristalizează. Deseori, plantele se îmbolnăvesc dacă solul e salinizat.

structura solului

O altă caracteristică a solului se referă la compactitate. Ce înseamnă aceasta? Pământ tasat sau bătătorit care, de regulă, este impermeabil. Dacă solul are o structură compactă, dură, planta nu va avea puterea să-și formeze rădăcinile pe vertical, la o anumită adâncime. Rădăcinile se vor dezvolta  pe orizontal, aproape de suprafața solului. 

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 16

Asemenea condiții pun în pericol planta. Rădăcinile dezvoltate pe orizontal pot fi afectate de temperaturile ridicate de la suprafața solului, sau de alți factorii exogeni, inclusiv umani. În cazul în care rădăcinile se află în apropierea pânzei freatice, planta riscă să se îmbolnăvească și să moară. La fel, via cu rădăcini care au acces la multă apă, poate da naștere unor vinuri cu structură apoasă.

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 17

Să nu uităm de căldura înmagazinată în sol. Unele structuri ale solurilor mențin căldura, iar altele o pierd. Solurile grele care mențin umiditatea în exces nu au proprietatea de a menține căldura atât de necesară plantelor. Menținerea căldurii solului este esențială deoarece asigură reacții chimice necesare pentru hrana plantei.

Aderența – înseamnă capacitatea solului în stare umedă de a se lipi de un corp străin și starea lui când se usucă. Să presupunem că avem un anume tip de sol în stare umedă care se lipește de rădăcini, iar după uscare capătă un alt caracter. Acesta fie devine sfărmicios și rădăcina își vede de „drum”, fie solul devine dur, ca o piatră. În ultimul caz, butașii și plantele tinere nu se vor dezvolta normal din cauza presiunii solului.

Nivelul de humus

Nu trebuie să trecem cu vederea humusul. Acesta e format din resturile organice descompuse, sau în plin proces de transformare, care formează un strat în sol de aproximativ 30-70 cm adâncime.

Humusul este fertil și foarte bun pentru alte culturi, dar mai puțin pentru vița de vie. Acesta reprezintă o resursă bogată de azot și alte minerale. Dacă un anume tip de sol depășește 5-7% de humus, vița de vie devine „leneșă” și nu-și va forma o rădăcină puternică. Mai mult, azotul va dezvolta frunzele plantelor și mai puțin strugurii. Excesul de azot slăbește lăstarii, scade rezistența plantei la boli și la temperaturi extreme. Solurile bogate în humus sunt potrivite mai mult pentru dezvoltarea butașilor.

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 18

Chimia solului și vița de vie

După cum am menționat mai sus, datorită căldurii, în sol au loc reacții chimice care ajută planta să se hrănească. Pe lângă elemente chimice din sol, atragem atenția și asupra reacției solului sau a Ph-ului. Pe solurile mai acide se dezvoltă foarte puține plante. În funcție de proprietățile sale chimice, solul are un impact asupra dezvoltării tulpinii, rădăcinilor, lăstarilor, a strugurilor, etc.

De reținut că, cele mai importante elemente nutritive din sol necesare viței de vie sunt carbonații de calciu (CaCO3). De aceștia depind creșterea, dezvoltarea, mărimea și calitatea strugurilor. Mai mult, planta va putea rezista stresului privind temperaturile negative extreme. 

Evident, sunt și alte elemente nutritive necesare viei, cum ar fi: fosforul, potasiul, azotul, ș.a.m.d. De exemplu, insuficiența azotului din sol este cauza unui proaste asimilări de către vița de vie a manganului (Mn), având consecințe grave asupra recoltei. 

În alte cazuri, excesul de mangan din sol provoacă o insuficiență de magneziu (Mg) și de cupru (Cu), uneori și de fier (Fe). Excesul de fier provoacă o lipsă de mangan. Așadar, echilibrul dintre toate elementele chimice din sol este important.

De multe ori, pe solurile extrem de istovite, producătorii apelează la îngrășămintele chimice. Însă, atribuirea greșită a proporțiilor poate avea un impact distrugător atât asupra culturii de viță de vie, cât și a solului.

Chimia solului și vinul

Chimia solului „se joacă” cu gustul și aromele din vin. Cum influențează elementele chimice din sol calitatea vinului? Vă prezint câteva exemple:

  • reacția dintre calciu și magneziu în cantități mai mari are o influență asupra nivelului zahărului în struguri.
  • Din cauza excesului de azot, vinurile devin opace, dure la gust și alcoolizate. Uneori, persistă un gust puternic vegetal și puțin aromat.
  • O mai mare cantitate de potasiu în sol mărește nivelul de zahăr și gradul de extractivitate, dar scade aciditatea vinului.
  • Culoarea și intensitatea unui vin roșu crește datorită unui echilibru dintre fosfor și potasiu. Pentru a obține un conținut de substanțe aromatice, soiurile parfumate precum Muscat, Traminer și Viorica preferă solurile cu nivel mai mare de fosfor și potasiu. 

Care soluri din Moldova sunt cele mai potrivite pentru creșterea viei?

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 19

De la primele interpretări cartografice ale solurilor din Moldova (1856), și până la cea actuală (1990), solurile din această zonă au fost denumite diferit. Clasificarea actuală a solurilor este împărțită pe clase, tipuri și subtipuri. Pentru a fi mai concisă, voi zăbovi doar asupra solurilor pe care se poate dezvolta vița de vie.

  • Tipurile de sol: brune, cenușii și cernoziomurile.
  • Subtipurile sunt straturile și substraturile specifice unui anumit tip de sol. De exemplu, cenușiu tipic de pădure, cernoziom carbonatic, etc.

Mai jos, vă prezint acele soluri din Moldova pe care se poate dezvolta vița de vie:

Solurile brune și cenușii fac parte din categoria solurilor cu structură fizică grea. Acestea sunt soluri reci care, de regulă, sunt răspândite în pădurile de stejar și gorun aflate la altitudini. Structura lor compactă menține apa și frigul. Vița de vie se poate dezvolta pe solurile brune și cenușii doar dacă acestea au o structură mecanică medie sau ușoară. Rădăcinile pe solurile cenușii de pădure ajung la 160-180 cm. Pe solurile brune și cenușii se pot planta struguri de masă cu timp de coacere timpurie și medie, inclusiv struguri pentru spumante.

Cernoziomuri. Aș vrea să atrag mai multă atenție asupra acestor soluri. Astfel, din cauza eroziunii, dar mai ales a degradării, cernoziomurile riscă să dispară din Republica Moldova până la sfârșitul secolului XXI.

Cernoziomuri argiloiluviale amplasate spre sud sau la altitudini mai joase, pe pante cu 3°. Acestea se întâlnesc la periferia Codrilor. Profilul este lipsit, în mare parte, de carbonați de calciu până la adâncimea de 120 cm. Pe asemenea soluri, mai ales pe cele cu structură sfărâmicioasă, se pot planta soiuri roșii care vor avea un nivel mai ridicat de aciditate. Se pot planta soiuri albe pentru producerea distilatelor. Acest subtip de sol e potrivit pentru soiurile de masă cu păstrare pe timp de iarnă

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 20

Cernoziomul levigat – acest subtip de sol se formează sub vegetația ierboasă. Aceste soluri se întâlnesc în Câmpia de Sud a Moldovei, Stepa Bălților și prin preajma Codrilor. Cernoziomurile cu structură mecanică ușoară și medie permit cultivarea viței de vie. Soiurile Cabernet Sauvignon și Gamay preferă cernoziomurile argiloase. Unele experimente au arătat că, pe cernoziomul levigat, soiul de strugure Cabernet Sauvignon avea o concentrație mai mare de antociani (pigmenții care oferă o culoare intensă vinurilor roșii), comparativ cu solurile nisipoase ușoare. Care a fost motivul? Cercetătorii au remarcat că, în solurile ușoare, la o adâncime de 40 cm, temperatura din perioada de coacere este mai mare, iar umiditatea este extrem de scăzută. Umiditatea relativă este importantă în concentrarea pigmenților în pielițe. Asemenea soluri pot oferi unor vinuri roșii un caracter de invidiat. Numai în timp, aceste vinuri pot cuceri prin caracterul lor elegant. 

Solul din Moldova ca parte a terroir-ului 21

De asemenea, pe astfel de soluri pot fi plantate soiuri albe pentru producerea de vinuri albe proaspete, struguri de masă pentru consum curent, inclusiv struguri pentru producerea de spumante fine. De reținut că, pe aceste soluri, strugurii albi nu pot obține prea mult zahăr. Și asta din cauza nivelului de argilă ridicat, care determină o scădere a zaharurilor din struguri. Feteasca Albă preferă cernoziomurile levigate mai ușoare.

Cernoziomul tipic și obișnuit – conform însușirilor fizice, aceste două subtipuri de sol nu diferă prea mult. Singura diferență ține de nivelul de humus. Cernoziomul tipic are o concentrație moderată de humus față de cel obișnuit, care este slab humifer. Ambele sunt considerate soluri tinere, întâlnite pe pante până în 6°. La o anumită adâncime, profilul lor conține carbonați. De evidențiat că acestea pot avea o structură ușoară, medie și grea. Vița de vie se dezvoltă pe toate tipurile de structură mecanică a acestui subtip de cernoziom. 

Cernoziomul carbonatic – considerat cel mai tânăr și mai ușor subtip de sol răspândit în partea sudică, inclusiv pe terasele râurilor. Cernoziomul carbonatic este un sol cald, pentru că are proprietatea de a menține căldura. Solurile ușoare au nevoie de o anumită cantitate de apă în sol în perioada aprilie-august. Rădăcinile se dezvoltă pe verticală datorită structurii ușoare și a porozității ridicate de 31-41%.  Cernoziomul carbonatic reține moderat apa. Acesta conține foarte puțin humus. Pe tot profilul sunt prezenți carbonații de calciu. Însă, viticultorii sunt foarte atenți în plantarea viilor pe asemenea sol, deoarece o cantitate de calciu activ de peste 15-20% poate genera apariția clorozei. Cloroza afectează planta, dar mai mult portaltoiurile care sunt sensibile la calcar.  

De notat că cernoziomurile carbonatice din sud diferă un pic de cele din centru. Diferențele se referă la structura fizică și chiar chimică – mai mult fosfor în cele sudice, comparativ cu cernoziomurile carbonatice din centrul republicii. Acestea din urmă au o structură fizică mai grea.

În linii mari, pe cernoziomurile carbonatice se pot planta soiuri pentru producerea vinurilor roșii și albe de calitate, vinuri pentru producerea de spumante, inclusiv a strugurilor de masă de consum curent. 

Bibliografie selectivă
  1. Ursu A., Clasificarea solurilor Republicii Moldova. Ediția a II-a, Chișinău. 2001;
  2. Ungurean G., Solul și strugurele. Editura Știința, Chișinău. 1979;
  3. Sokolov V., Shkonde E., Caracteristicile agrochimice ale solurilor URSS. Moscova. 1963;
  4. Ungurean N., Konovalova A., Ecologia vinurilor roșii moldovenești. Chișinău. 1968;
  5. Zemshman A., Solul. Clima și strugurele. Chișinău. 2000;
  6. Cuharschii M., Călăuza viticultorului. Editura Cartea Moldovenească. 1983;
  7. Kacinschii N., Proprietățile solului și viața. Editura Nauca, Moscova. 1975;
  8. Rubanov L., Microraionarea soiurilor de viță de vie din Moldova. Editura Știința. 1983;
  9. Krupenicov I., Cernoziomurile – apariția, apogeul, tragedia, degradarea, conservare și regenerare. Editura Pontos, Chișinău. 2008;
  10. Ursu A., Vladimir P., Marcov I., Curcubăt Stela, Caracteristica potenţialului pedoecologic al landşafturilor zonei pădurilor Codrilor: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/222 ;
  11. Ursu A., Overcenco A., Curcubăt S., Marcov I., Pedozonalitatea în cadrul bazinului hidrografic Cogâlnic: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/81339;
  12. Curcubăt S., Evoluţia interpretării cartografice a învelişului de sol şi a utilizării practice a hărţilor pedologic. Teză de doctorat. Chișinău. 2015;
  13. Ursu, A., Overcenco A., Marcov I., Curcubăt S., Crupenicov V., Caracteristica complexă a solurilor Republicii Moldova reflectată în banca de date: shorturl.at/kpEJ7
  14. Subtipurile de sol din Moldova https://ipaps.md/maps/index.php?id=4 
  15.  http://ecosystema.ru/08nature/soil/094t.htm
  16. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.5-6, [71-72]. 2017;
  17. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.3, [75]. 2018;
  18. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.1-2, [73-74]. 2018;
  19. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.6, [78]. 2018;
  20. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.5, [77]. 2018;
  21. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.1-2, [79-80]. 2019;
  22. Revista, Viticultura și Vinificația în Moldova,Nr.4, [76]. 2018.
Articole din aceeași categorie
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on vk
VK
Share on email
Email
Share on print
Print
Share on skype
Skype