Nu știu cum se face, dar paradoxul moldovenesc a pătruns și în sectorul vinicol din Republica Moldova, afectând dezvoltarea și buna imagine a vinului din țara paralalei 47. Nu este o ironie, ci mai degrabă  o realitate acceptată și neînțeleasă pe alocuri.

La începutul anului, o publicație străină a creat o hartă a consumatorilor de băuturi alcoolice din întreaga lume, plasându-i pe moldoveni chiar în topul listei. Nu știm după ce variabile (număr de locuitori, tip de alcool, sezon, an, etc. ) s-au orientat realizatorii studiului, dar unele lucruri nu prea se leagă între ele. Să-i pui pe toți într-o oală e o eroare fundamentală, mai ales după ce te apuci de verificarea datelor.

Personal, mi-au atras atenția două detalii care, la prima vedere, nu par a fi importante, dar care lasă loc unor interpretări: „moldovenii consumă anual echivalentul a 178 sticle cu vin per persoană”. Voi începe cu cifra indicată în sentința mediatizată, care pare una destul de îngrijorătoare pentru un stat atât de mic cum e R. Moldova. O sentință care pune țara într-o lumină proastă, atribuindu-i calificativul de ,,cea mai mare consumatoare de alcool”. Ca să nu vă îngroziți de cifrele halucinante, ar trebui să luăm în vedere și numărul de locuitori care au mai rămas în republică după exodul masiv din ultimii zece ani. Datele ultimului recensământ, din 2014, indică un număr de locuitori de aproximativ 2.804.801 de persoane, dintre care 200 000 declarate ca fiind plecate definitiv (datele oficiale sunt un pic mai optimiste față de datele Ministerul Afacerilor Externe, unde această cifră depășește 800 000 de persoane). Acum suntem în 2017, cu siguranță, numărul celor rămași în țară este mult mai mic. Deci, analiza efectuată de publicația străină nu a luat în vedere numărul de locuitori plecați neoficial din țară.

Al doilea detaliu ține de tipul de băutură, adică, cantitatea de sticle cu vinuri consumate per persoană. La capitolul vinuri, în prezent, dintr-o suprafață de aproximativ 107 000 de ha de vii se produc anual 15 milioane decalitri de vin, dintre care 67 milioane de sticle cu vin sunt exportate în peste 30 de state din lume, restul decalitrilor fie sunt exportați la vrac, fie vânduți pe piața internă. Dar cum rămâne cu vinul din gospodăriile oamenilor care nu poate fi cuantificat de către autorități? Probabil, a fost dedus.

„…sticle cu vin” – posibil, studiul s-a orientat după datele statistice privind cantitatea de sticle de vin vândute anual. Cred că ar trebui luat în vedere și faptul că majoritatea celor care cumpără vinuri moldovenești, la nivel intern, fie sunt turiști, fie moldoveni care au venit pe o perioadă scurtă în țară. Realitatea indică faptul că foarte puțini moldoveni consumă vin liniștit îmbuteliat din cauza neîncrederii, alegând varianta tăriilor. Într-adevăr, R. Moldova e o țară producătoare de vin, dar asta nu înseamnă că producătorii și-au canalizat toate resursele și munca pentru piața din afară, uitându-i pe „acei de acasă”. Cred că e doar un stereotip bine înrădăcinat în gândirea oamenilor.

2

Totuși, ce se întâmplă cu piața internă? Datele statistice sunt oferite în așa manieră ca să nu  înțelegi mare lucru din ele, iar drept alternativă am apelat la mini-sondaj privind consumul de băuturi în cadrul unor evenimente speciale, de exemplu, la nunți – adevărate „industrii” locale. Și acum să luăm o nuntă cu 120 de invitați, cum credeți ce vor consuma cel mai mult nuntașii? Cu ajutorul datelor oferite de cele șapte localuri din Chișinău, am realizat o diagramă (vezi figura 1) care confirmă ipoteza că moldovenii, locuitorii unei țări producătoare de vin, consumă mai multe tării, cum ar fi vinul ars și vodca, dar mai puțin vin, vin liniștit (sec, demisec). Iar dacă vă îndoiți de acest fapt, vizitați un cătun din Moldova și veți afla că la cârciuma din sat dimineața începe cu o tărie ieftină și nicidecum cu un pahar cu vin.

Paradoxuri găsim și în Legea Viei și Vinului cu nr. 57/2006  cu modificările ulterioare din 2016. Aici voi face referire doar la un singur articol care mi s-a părut rezultatul unei gândiri lobotomizate, mai exact art. 25 lit. (n): „culoarea, după caz (alb, roz, roșu)…”. Cu siguranță, producătorii ar trebui să se conformeze legii și să scrie pe etichete – „Vin roz”, chiar dacă sună mai puțin potrivit, haios, amintind mai degrabă de pantera roz. Toată lumea știe că de fapt e un vin rosé și nicidecum roz – termen utilizat în literatura de specialitate și împrumutat din franceză. Dar cu legea ce facem?

Un ultim paradox moldovenesc, pe care aș dori să-l subliniez, ține de gâlceava „pentru că ai facut ceva util societății”. Chit că producătorii încearcă să aducă ceva nou, să schimbe sau să încurajeze și să dezvolte sectorul vinicol, vocea critică, ofticată și chiar frustrată, își manifestă opțiunile predilecte. Poți compune chiar și șabloane de gândire în acest sens: renovezi un obiectiv turistic = nu faci bine; produci o cantitate mică de vinuri = nu ești bun, deci, nici auzit; scrii ceva frumos despre R. Moldova = nimeni nu citește; iar dacă o întorci pe altă parte = paradox, lumea caută să afle cine ești.

În concluzie, un anumit studiu mă face să cred că i-a facut alcoolici, cu subtilitățile de rigoare și pe copiii care au rămas în grija bunicilor, fără a lua în calcul anumiți factori de risc care pot prezenta o marjă de eroare. Moldovenii care se laudă necontenit că peste Prut e Țara Vinului, susțin consumul de vodcă și vinuri arse. Vrei să promovezi vinurile moldovenești, dar nimănui de acolo nu-i pasă. De ce ar face-o? Oricum, paradoxul e la el acasă… în R. Moldova.

Articol publicat în Revista Vinul.ro nr: 107, iunie, 2017

 

Analiza I- Exporturile de vinuri moldovenesti (Harta)

Potrivit datelor statistice oficiale prezentate in Balanta de plata a tarii pe trimestrul III al anului 2014, volumul exportului de vinuri si divinuri moldovenesti in tarile UE, in ianuarie-septembrie 2014, a constituit 24,15 milioane de dolari SUA, cu 6% mai...
Citește mai mult

Analiza II- Exporturile de vinuri moldovenesti

Potrivit raportului elaborat de Banca Mondiala privind comertul R. Moldova: „Moldova Trade Study – Overview” (December 2015), din 2003 pana in 2013 exporturile de vinuri au scazut cu pana la 81 milioane de dolari, ceea ce inseamna 5% din totalul...
Citește mai mult

Brun Domeniile Sera. Burgund Mare din Banat

Brun Burgund Mare Un Burgund Mare din Dealurile Silagiului, Banat de la Domeniile Sera. S-ar putea, pentru început, ca vinul să nu vă spună mare lucru. Auster, însă lucrurile stau diferit după ce mai stă puțin în pahar. Roșu rubiniu deschis, cu reflexii...
Citește mai mult